Există mai multe tipuri de democrații în Europa?

Da. Monarhia și republica. 

Monarhia este condusă de un rege sau o regină care nu are puteri politice, ci mai degrabă un rol diplomatic și decorativ (PR). Monarhul nu este ales prin vot direct, se naște cu o funcție moștenită și are un mandat pe viață. Prim-ministrul unei monarhii constituționale este ales de parlament, are un rol executiv și conduce politica externă a țării. Țările din Europa care sunt monarhii constituționale: Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Olanda, Spania, Suedia.

Republicile din Uniunea Europeană sunt de două feluri: republică parlamentară și republică semi-prezidențială. Ce fel de republică crezi că este România? Nu cred că mulți cunosc răspunsul. 

Republica parlamentară este condusă de un președinte care are puteri politice limitate. În republicile parlamentare prim-ministrul sau cancelarul preia din prerogativele președintelui (e.g. politică externă) și este ales de parlament. Țările din UE care sunt republici parlamentare: Austria, Germania, Grecia, Finlanda, Irlanda, Italia și majoritatea țărilor din estul Europei care au aderat la UE.

Republica semi-prezidențială este condusă de un președinte care are puteri politice semnificative (e.g. politică externă) pe care le împarte cu prim-ministrul țării (e.g. politică internă). Președintele este ales prin vot direct, iar prim-ministrul este ales de parlament în funcție de majoritatea parlamentară. Țările din UE care sunt republici semi-prezidențiale: Franța, Lituania, Polonia, Portugalia și România.

Ce reprezintă Constituția unei țări?

Constituția este legea supremă a unui stat democratic. Constituția prezintă cadrul în care se desfășoară democrația unei țări și definește modul în care se împarte puterea între instituțiile statului (în cazul României între guvern, parlament și președinte). România este o republică semi-prezidențială în care președintele și prim-ministrul au puteri complementare. Modul cel mai eficient de funcționare a unei republici semi-prezidențiale este ca președintele și prim-ministrul să nu fie în opoziție, lucru care nu s-a întâmplat mai deloc în istoria recentă a României. În aceste condiții, președintele poate fi un președinte jucător (critică partidele care sunt în opoziție și care nu l-au susținut să ajungă președinte – Băsescu) sau poate fi un președinte diplomat (caută dialog cu toate partidele și încearcă să fie cât mai imparțial față de cei care l-au susținut să ajungă președinte, deși este dificil spre imposibil, mai ales dacă își dorește un al doilea mandat – Iohannis). 

Ultimul referendum de modificare a constituției validat de poporul român a fost în 2002, în perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană. O serie de modificări au fost aduse la constituție care făceau referire la drepturile omului și la transparența instituțională, necesare pentru aderarea României la UE. Referendumul pentru familie din 2018 nu a fost validat pentru că nu a întrunit cvorumul de 30% necesar. 30% dintre românii cu drept de vot trebuie să voteze referendumul pentru a fi validat și 50% + 1 dintre aceștia trebuie să aprobe modificările constituției pentru ca aceasta să fie modificată. Referendumul Fără Penali în Funcții Publice este încă în proces legislativ și ar putea avea loc în următorii ani dacă parlamentul decide susținerea lui. Acest referendum ar putea fi organizat în aceeași zi cu referendumul pentru modificarea parlamentului bicameral în unicameral. Deși referendumul din 2009 a fost validat de popor acesta a fost doar un referendum consultativ, la fel ca referendumul pentru justiție din 2019 și trebuie organizat un nou referendum de modificare a constituției care trebuie să întrunească pragul de 30% de votanți cu drept de vot pentru a putea fi validat. Constituția țării poate fi modificată doar prin referendum de modificare a constituției, nu prin referendum consultativ. 

Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora și soluționează conflictele juridice de natură constituțională între instituțiile statului (e.g. președinte și guvern, parlament și avocatul poporului). Curtea Constituțională este compusă din nouă judecători numiți pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Președintele, Senatul și Camera Deputaților numește câte 3 judecători fiecare. Judecătorii ar trebui să fie apolitici, dar uneori le este greu să fie imparțiali. Interpretarea constituției duce deseori la subiectivitate din partea judecătorilor, din cauza neclarității legilor și a constituției sau din cauza afilierilor politice (interpretabile) pe care aceștia le au cu politicienii.

Instituțiile prin intermediul cărora se desfășoară democrația în România sunt împărțite în două categorii: autorități naționale și autorități locale. Le vom descrie în următoarea parte a anexei.