Puterea politicienilor depinde foarte mult de partidele politice din care fac parte și vice-versa. Rareori există politicieni independenți care ajung în funcții publice fără susținerea unui partid. De aceea, auzim uneori că politicienii votează și fac ce le spune partidul și nu neapărat ce le dictează conștiința, pentru că au fost propulsați la putere de către partid. Procentul de obediență sau de rebeliune al politicianului față de partid reflectă datoriile pe care le are politicianul în partid și în consecință, favorurile de plătit. Partidele politice sunt organizații definite de un anumit cadru de desfășurare în funcție de valorile și principiile membrilor. Regulile prin care politicienii ajung la putere depind atât de creativitatea și de anduranța fiecărui politician, dar și de cadrul în care se desfășoară democrația internă a partidului. Cadrul și regulile unui partid politic sunt definite prin statutul partidului. Statutul este legea supremă a unui partid politic. Statutul decide structura partidului și modul în care se iau decizii. 

USR este un exemplu de partid parlamentar care prioritizează vocea membrilor prin statutul său. Membri sunt cei care validează prin vot deciziile filialelor și candidații care vor face campanie pentru partid și, în cazul în care sunt aleși de către electorat, care îi vor reprezenta în funcțiile publice. Competența unui partid reflectă suma competențelor membrilor săi, iar cultura organizațională a partidului este cea care produce progres și schimbare, atât în interiorul partidului, cât și în exteriorul său. 

Scopul unui partid politic este să guverneze comunitatea pe care o reprezintă local și național. Cu cât este mai viu și mai ancorat în realitatea societății pe care o reprezintă, partidul reușește să câștige voturi (influență și putere). 

Pe plan meritocratic, partidul extrage din bazinul de membri cei mai potriviți pentru funcțiile publice (e.g. miniștri, secretari de stat) care nu sunt alese democratic nici intern (în cadrul partidului) și nici extern (prin vot popular).  

Pe plan democratic, partidul își alege intern candidații pentru funcțiile publice prin vot secret de către toți membri care participă la Adunările Generale. Astfel de funcții alese democratic (intern și extern) includ funcția de președinte al țării, parlamentar, europarlamentar, primar, președinte de consiliu județean, consilier local și consilier județean. 

Pe plan organizațional, partidul este structurat conform statutului său și de obicei este compus din filiale județene și filiale locale care reprezintă unitățile administrativ teritoriale din fiecare județ (orașe și comune).

La fel ca într-un stat democratic, în USR există 3 puteri care ar trebui să rămână separate:

1. Puterea executivă – Fiecare filială locală își alege prin vot secret un Birou Local care ia decizii executive și se asigură de buna funcționare a filialei (birocrație internă, organizează dezbateri, evenimente și adunări generale, comunicare internă și externă, resurse umane și extindere etc.). Birourile Filialelor Locale și Birourile Județene au întâlniri săptămânale și au în componența lor între 5 și 20 membri (în funcție de numărul membrilor din filială). Există și un Birou Național care are același rol executiv, dar care gestionează și reprezintă partidul la nivel național. Biroul Național cuprinde 25 de membri inclusiv președintele partidului. Președintele partidului este ales prin vot universal de către toți membri partidului, iar Biroul Național este ales de către delegații filialelor locale și județene care participă la congresul național.  

2. Puterea legislativă 

– Adunarea Generală a unei filiale locale reprezintă forul în care toți membri din respectiva filială locală dezbat și iau decizii prin vot. Toți membri care au cotizația la zi și care nu sunt suspendați de Comisia de Arbitraj au dreptul să participe la Adunările Generale organizate de filiala respectivă. Adunările Generale pot decide prin vot secret candidații USR la diferite scrutine electorale din România. Cu cât există mai mulți membri implicați în democrația internă a fiecărei filiale cu atât crește meritocrația și reprezentativitatea aleșilor interni din partea USR. 

– Conferința Județeană este compusă din delegați aleși democratic din fiecare filială locală dintr-un anumit județ. Conferința Județeană își alege candidații pentru alegerile parlamentare și delegații pentru Congresul Național sau poate discuta și vota alte teme de importanță județeană. 

– Congresul Național este compus din delegați aleși democratic din fiecare filială județeană și diaspora (aproximativ 500 de delegați). Numărul de delegați din fiecare județ se stabilește în funcție de numărul de membri din județul respectiv și de scorul pe care l-a primit USR în acel județ la ultimul scrutin electoral. Județele cu cei mai mulți delegați la Congresul Național sunt de obicei din: București, Diaspora, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu și Iași (județele cu cele mai bune rezultate electorale și cu cei mai mulți membri). Congresul Național alege Biroul Național și validează președintele partidului și votează subiecte de importanță națională pentru partid.

– Comitetul Politic este compus din parlamentarii și europarlamentarii USR, președinții de birouri județene și birouri locale ale Municipiului București, membrii Biroului Național și liderii de grup ai consilierilor locali. Comitetul politic dezbate și votează deciziile politice propuse de președintele USR și biroul național. Comitetul Politic se întrunește bianual (sau la convocarea președintelui, a majorității biroului național sau a cel puțin 1/3 din membrii CP) și este valid doar în prezența a 2/3 din numărul membrilor acestuia.

3. Statul de drept – Comisia de Arbitraj a filialelor locale, județene și naționale mediază conflicte între membri și aplică sancțiuni. Conflictele pot fi de natură morală, legală sau umană. 

Fiecare birou local, județean și național are mandat limitat. Niciun membru nu are dreptul să aibă mai mult de două funcții interne. Fiecare membru are drept de vot și dreptul de a fi informat. Mediile de comunicare în cadrul USR sunt predominant online: grupuri de Facebook, grupuri de Whatsapp sau alte platforme. Politica în cadrul unui partid politic nu depinde doar de structura partidului sau de statutul său, ci mai ales de natura umană și de nivelul de educație al membrilor săi și intențiile lor. Politica devine murdară din cauza naturii umane și (lipsei) calității ei. Oricât de mult ne doare adevărul, politicienii reflectă societatea în care trăim și nivelul educației ei. Politicienii reflectă totodată, toleranța și răbdarea pe care un popor o are față de cei aleși să-i reprezinte și nu o fac. Dacă ne doare cu adevărat nu ar trebui să existe altă alternativă decât aceea de a lua atitudine. Prin vot. Prin proteste. Prin educație. Prin comunicare. Prin schimbare de curs și discurs. Și mai ales prin implicare civică în cadrul unui partid politic. E atât de simplu. Și atât de complicat.