Ar fi putut fi o carte abstractă și informativă, dar ar fi plictisit.

Ar fi putut fi o carte etică și previzibilă, dar s-ar fi pierdut în mulțime.

Ar fi putut fi o carte înțeleaptă și matură, dar sunt prea tânăr să pot pretinde orice (altceva).

Ar fi putut fi și este… o carte de povești. Povești pe bune despre speranță, frică, natura umană, politică, curaj, încrederea în sine și în cei din jur, dorința de a reuși, generația milenialilor, identitate, țări, culturi, trecut și viitor, oameni buni și oameni răi, corupție, sărăcie, birocrație și la fel de multe povești cu întrebări și răspunsuri (lipsă sau în căutare).

Vulnerabilitățile din aceste povești sunt o invitație la dialog și sinceritate reciprocă. În relația mea cu oamenii am preferat deseori să fiu primul care spune o poveste personală, știind că risc să nu fiu înțeles, dar în același timp realizând că este singura cale de a deschide (mai multe) minți și inimi (decât dacă aș alege precauția). Pentru mine, dialogul înseamnă sinceritate și autenticitate.

Puteți spune orice despre această carte, dar un singur lucru nu-l puteți spune: că este despre mine. Am scris cartea pentru fericirea mea, dar nu pentru mine. Nicio poveste nu a fost inclusă fără motiv. Nicio poveste nu este egoistă.

M-am întrebat și reîntrebat care vor fi reacțiile și percepțiile mele când voi reciti această carte peste 10 ani. La momentul scoaterii cărții în lume sufletul meu e împărțit în bucățele de temeri, îndoieli, intenții și speranțe! Am ales un drum care nu știu unde va duce. Dar dacă nu l-aș fi ales, nu aș fi aflat răspunsul la singura întrebare egoistă din această carte: ce înseamnă ea pentru evoluția mea?

Tot ceea ce pot spera e să mai găsesc alți (câțiva) oameni (buni) pe acest drum de la care să învăț și să descopăr viața (în politică) prin sinceritate și autenticitate. Datorită lor voi simți gratitudine în momentul în care voi reciti și retrăi următoarele 505 zile care compun această carte.

Cuprinsul cărții îl poți accesa aici

Pentru a comanda cartea 505 zile intră aici

Lectură plăcută!

// Mihai Leontescu