Bula mea se enervează tot mai des:

Într-o zi de vară am decis să merg la bazinul Dinamo. Era caniculă. Am sunat să întreb dacă s-a deschis bazinul din exterior, voiam să înot sub cerul liber. Mi s-a răspuns că bazinul exterior este deschis. Am ajuns la bazin la ora 20:15, știind că bazinul ar trebui să se închidă la ora 22:00, la fel ca cel din interior. La intrare, am aflat că bazinul din exterior se închide la ora 21:00. Am zis OK. Aveam timp să-mi încarc bula de fericire timp de 45 de minute. La ora 20:40 am auzit un fluier insistent și un domn supărat care striga de zor la oamenii din bazin să iasă. Motivul: se apropia ora închiderii și trebuia să facă curat. Șoc si groază! Eu nu ies din bazin, mi-am zis. În 30 de secunde (!) toți oamenii din bazin (resemnați) se îndreptau ca pinguinii, cu capul lăsat, către ieșire, probabil și ei frustrați de ora prematură de închidere. I-am zis domnului să facă curat cât timp eu înot, promițându-i că la ora 21:00 voi ieși din bazin. Câtă impertinență, haideți, domnule, cum să fac eu curat cât timp înotați, mai bine mă cert cu dumneavoastră, că și așa m-am plictisit toată ziua și nu am chef de curățenie. Am înotat în continuare câteva bazine, enervat de faptul că trebuia să-mi neglijez bula din cauza acestui nou stimul extern. I-am spus că, dacă vrea să ies din bazin, să-și cheme șeful ca să vorbesc cu el. A venit șeful! Am ieșit din bazin. Ne cerem scuze, domnule, aveți dreptate, nu ar fi trebuit să închidem așa devreme. Nu mă așteptam la o astfel de reacție. I-am explicat că la intrare scrie ora 21:00, deci ar trebui să putem înota până la această oră, iar curățenia să fie făcută după. A doua zi am mers la bazin din nou. Omul a început să fluiere și să urle la 20:55. Măcar am câștigat 15 minute! Am zâmbit.

Morala: Cu toții vom încărunți într-un final, dar o putem face, împreună, mult mai târziu! Așa că just keep swimming, just keep swimming!