Februarie 2019. În sfârșit, ai cu cine! Crezi în aceste cuvinte? Te încearcă un sentiment de speranță când vezi afișele electorale cu oameni noi? Ai încredere că partidul pe care-l votezi te reprezintă, nu are intenții ascunse, luptă pentru dreptate și progres, fără să te mintă în față, cu bune și cu rele? Eu bifez cu da la toate aceste întrebări. În 2016 am votat pentru prima oară USR și sentimentul de încredere pe care-l aveam atunci s-a transformat de curând în mândrie. USR este un partid al membrilor, al oamenilor noi care și-au asumat responsabilitatea de-a încerca un alt fel de politică. O politică a speranței de jos în sus, bazată pe oameni noi. O politică a schimbării de sus în jos, bazată pe alegeri democratice.

Statutul partidului nu permite vreunui lider, oricât de popular ar fi, să-și impună punctul de vedere, fără susținerea membrilor. S-a încercat. N-a funcționat. Toate deciziile importante ale partidului (direcție, poziționare) se iau de către comitetul politic sau prin referendum intern de către toți membri. La doi ani de la înființare, USR a devenit un partid matur. A avut parte de multe provocări, certuri interne și externe, piedici și mocirle etalate propagandist de oamenii vechi prin mijloace deja cunoscute. USR nu e perfect, dar este bun! Pentru că oamenii noi sunt buni. Asta am simțit când i-am văzut, fizic și emoțional, pe mulți dintre membrii USR.

La 5 zile de la vestea ștampilei de userist cu drepturi depline, am participat la un team building național organizat de filiala USR Sibiu. Peste 500 de membri, din toată țara și diaspora, au participat la o zi plină de energie, idei, întrebări, păreri, zâmbete, emoții și dans. Organizarea a fost de top. Prezentările și workshop-urile nu i-au lăsat pe membri indiferenți. Useriștii nu își etalează trupurile pentru a umple o sală și doar atât. Useriștii nu aplaudă la unison atunci când nu simt că merită. Useriștii sunt mândri că sunt useriști, iar acest sentiment e de neoprit. Useriștii sunt cei care au strigat de-a lungul anilor Nu așa! Iar acum strigă: Pe aici! Într-un mod organizat și moderat. Roma nu a fost construită într-o zi, iar România mai are de construit și nia, nu doar Roma.

USR nu este doar un partid. USR este un corp viu în continuă mișcare. Un corp care-și asumă vocea și care nu renunță în fața provocărilor și atacurilor. Care creează căi de-a atinge un obiectiv comun. Această mișcare e formată din oameni noi care nu au mai făcut politică și care simt că acum e momentul să demonstreze că se poate. Altfel. Oamenii vechi atât au putut. E rândul nostru. Cu tot ce avem. Speranțele useriștilor depind de democrația și meritocrația din USR. Poate nu ajung cei mai buni în vârf, dar sigur ajung printr-un proces democratic pe care l-au câștigat, așa cum cei mai buni nu au știut să îl câștige. USR nu-și permite alegeri interne nedemocratice, indiferent de scuză. USR nu-și permite să cenzureze vocea membrilor pentru că această voce reprezintă spiritul USR. Aplaud membri care își mențin simțul umorului fin și inteligent pe grupurile interne și care contribuie prin comentarii constructive la sentimentul de mândrie useristă. 

Tot la team building mă întrebam: ce simt useriștii validați (acei useriști care au trecut deja de etapa de voluntariat și au ajuns în funcții publice) față de membrii noi care asaltează partidul cu entuziasm? Oare se uită la noi cu mândrie sau zâmbesc în sinea lor pentru că nu știm ce ne așteaptă? Îi admir pentru faptul că au continuat lupta, deși speranțele lor inițiale au fost perturbate continuu de realitatea cruntă și greu de schimbat a politicii românești. Ei sunt singurii care au adus transparență în parlament. Ei sunt singurii care fac cu adevărat opoziție, uneori cu scandal pentru că altfel nu se poate, rezistența față de schimbare e puternică și parșivă. Ei sunt cei care în miez de noapte se întreabă în sinea lor: Oare merită acest sacrificiu? Îndrăznesc să răspund eu în locul lor, cu un DA răspicat! Sacrificiul lor aduce speranță noilor membri, iar USR-ul în ansamblul său aduce speranță României. Speranța nu ține de cuvântul liberal, deși sună bine, sau de poziționarea centru-dreapta, deși sună logic, ci de asumarea unor schimbări fundamentale în politica și societatea românească. Fără penali în funcții publice. Transparență. Responsabilizarea și colaborarea instituțiilor publice în interesul cetățeanului. Pedepse și recompense, conform legii și conform performanței, fără excepție și fără întârziere. Servicii de bază și de calitate pentru toți cetățenii, indiferent de statut social. Reformarea și modernizarea instituțiilor statului cu tehnologiile secolului 21 și oameni care știu și vor să le folosească. Infuzie de oameni noi în funcții publice cheie, care își doresc schimbare, progres, normalitate, stabilitate, performanță. Aceste poziționări, cred eu, aduc mai multă unitate, atât în rândul useriștilor, cât și în rândul electoratului USR, decât o poziționare semantică producătoare de scântei în partid.

În cazul în care te întrebi de ce USR încă mai strânge semnături în stradă la fiecare scrutin, îți răspund eu. În ianuarie 2019, USR avea 7000 de membri. PSD avea 500.000 de membri. PSD, prin liderul suprem, poate strânge sute de mii de semnături printr-un singur SMS. USR și-a asumat cifra de 20.000 de oameni noi până în 2020. Eu cred că putem mai mult. Pentru a întări sentimentul de mândrie useristă (contorizată la fiecare scrutin de o cifră dublă înaintea procentului) și pentru a spera la asocierea cuvântului istoric cu anul 2020, avem nevoie de 40.000 de oameni noi în politică.

De aceea, avem nevoie de tine să îți asumi (nu doar în privat, ci și public) că faci parte din această mișcare. Avem nevoie de cei peste 50% dintre români cu drept de vot care au renunțat la politică și nu mai votează. Îi vrem aproape. Măcar în ziua votului. Avem nevoie de tinerii care cred în viitorul acestei țări și care au energie de convins oamenii că asta-i calea spre mai bine: oamenii noi. Avem nevoie de mai multe femei în Parlamentul României care să reprezinte 50% din populația țării, nu doar 19%. Avem nevoie de minorități care să ne arate calea spre incluziune. Fără diversitate și reprezentativitate care să reflecte populația eterogenă a României, USR va rămâne un partid de nișă. Avem nevoie de românii din diaspora care încă gândesc cu suflet românesc. Și eu sunt unul dintre ei. Am ales România pentru a nu avea regrete. Occidentul rămâne deschis oamenilor noi, însă România are nevoie de noi acum și putem prospera cu toții împreună. 2020 este doar începutul.

Dacă USR vrea să iasă pe plus în 2020, va face tot posibilul să aibă cât mai mulți candidați la toate cele 45.000 de locuri eligibile de consilieri locali, consilieri județeni, primari, parlamentari care vor fi ocupate după alegerile din 2020. Numai atunci USR va fi acel partid umbrelă care nu va putea fi ignorat și care va face istorie în România. Am speranța că ușile partidului rămân deschise și că sentimentul de userist mândru nu va putea fi oprit de nimic și de nimeni. 

Taberele popular, moderat, viu, liberal și plus reflectă un obiectiv comun: viitorul României!